CERTIFICARE PRODUSE

Sectorul agricol și agroalimentar a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, impulsionat de cererea de produse mai sigure, mai sustenabile și de o calitate superioară. Pentru a garanta încrederea consumatorilor și a respecta reglementările internaționale, companiile din sector trebuie să obțină diverse certificări care să ateste calitatea produselor și a proceselor de producție. Acest raport abordează cele mai relevante certificări pentru produsele agricole și agroalimentare, punând un accent deosebit pe Certificatul Ecolologic, Global GAP, GRASP, IPS și altele recunoscute în industrie.

Certificatul ecologic: Certificatul ecologic este o certificare care garantează că produsele agricole au fost cultivate și procesate conform principiilor agriculturii ecologice, respectând mediul înconjurător și fără utilizarea de produse chimice sintetice, precum fertilizanții și pesticidele. Acest tip de certificare este reglementat de reglementări naționale și internaționale și este deosebit de important pentru consumatorii interesați de produse sănătoase și sustenabile.

  • Cerințe: Producătorii trebuie să respecte o serie de reglementări care includ utilizarea tehnicilor de cultivare ecologice, utilizarea limitată a inputurilor și conservarea biodiversității.

  • Reglementări: În Uniunea Europeană, reglementarea principală care reglementează agricultura ecologică este Regulamentul (UE) 848/2018. La nivel internațional, cel mai cunoscut standard este cel al Organizației Internaționale pentru Standardizare (ISO).

  • Beneficii: Pe lângă satisfacerea unei cereri crescânde de produse ecologice, certificatul ecologic permite accesul pe piețele internaționale, unde consumul de produse organice este în expansiune.

 

Global GAP (Bune practici agricole): Global GAP este o certificare globală care stabilește un set de norme pentru a asigura cele mai bune practici agricole în ceea ce privește siguranța alimentară, sustenabilitatea mediului și responsabilitatea socială. Această certificare se aplică producătorilor de produse proaspete, cum ar fi fructele, legumele, florile și alte produse agricole, și este recunoscută la nivel mondial de marii retaileri și supermarketuri.

  • Cerințe: Producătorii trebuie să respecte standarde riguroase în domenii precum trasabilitatea produselor, protecția resurselor naturale, siguranța la locul de muncă și calitatea apei utilizate în culturi.

  • Reglementări: Global GAP include diferite module în funcție de tipul de cultură, iar implementarea sa garantează trasabilitatea produselor de la origine până la consumatorul final.

  • Beneficii: Pe lângă creșterea competitivității pe piețele internaționale, Global GAP contribuie la îmbunătățirea reputației companiilor producătoare, demonstrând angajamentul lor față de calitate și sustenabilitate.

     


GRASP (Evaluarea riscurilor Global GAP privind practicile sociale): GRASP este un complement al sistemului Global GAP, conceput pentru a evalua condițiile de muncă în exploatațiile agricole. Prin această certificare, se garantează că lucrătorii agricoli sunt supuși unor condiții de muncă corecte, care includ respectarea drepturilor omului, sănătatea și siguranța la locul de muncă.

  • Cerințe: GRASP se concentrează pe aspecte precum salariile corecte, condițiile de muncă sigure, nediscriminarea, egalitatea de gen și furnizarea de servicii adecvate pentru lucrători.

  • Reglementări: GRASP se bazează pe principiile OIM (Organizația Internațională a Muncii) și alte reglementări internaționale în domeniul muncii.

  • Beneficii: Obținerea certificării GRASP permite companiilor să-și demonstreze angajamentul față de responsabilitatea socială și sustenabilitate, îmbunătățind imaginea lor pe piață și respectând standardele internaționale în domeniul muncii.

     

 

Certificatul "Produse Tradiționale Românești"

Certificatul "Produse Tradiționale Românești" este o distincție oficială în România acordată produselor alimentare realizate conform rețetelor tradiționale românești, cu ingrediente locale și metode de producție specifice.

·       Autenticitate: Produsul trebuie să urmeze o rețetă tradițională transmisă din generație în generație.

·       Ingrediente locale: Se utilizează materii prime de origine românească.

·       Metode tradiționale: Nu sunt permise procese industriale moderne care să altereze esența produsului.

·       Recunoaștere oficială: Este acordat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România.

Acest certificat se aplică produselor precum mezeluri, brânzeturi, pâine, dulciuri și băuturi tradiționale. Scopul său este de a proteja și promova patrimoniul gastronomic românesc, asigurând calitatea și autenticitatea acestor produse pe piață.

 

 

Certificatul "Produs Montan" în România

Certificatul "Produs Montan" în România este o certificare oficială acordată produselor alimentare realizate în zone montane, respectând norme specifice care garantează calitatea și autenticitatea acestora.

·       Origine montană: Produsele trebuie să provină din zone montane, unde condițiile naturale și climatul influențează calitatea acestora.

·       Ingrediente naturale: Materia primă utilizată trebuie să provină majoritar din aceste regiuni.

·       Metode tradiționale și sustenabile: Producția trebuie să respecte mediul înconjurător și să urmeze practici tradiționale, evitând industrializarea masivă.

·       Valoare adăugată: Se urmărește evidențierea calității superioare și a caracterului special al produselor montane.

·       Recunoaștere oficială: Este acordat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România.

Exemple de produse cu acest certificat includ brânzeturi tradiționale, cârnați, miere de munte, dulcețuri și fructe uscate.

 

Certificatul "Rețetă Consacrată" în România este o certificare oficială acordată produselor alimentare realizate conform unor rețete tradiționale care au fost utilizate constant timp de cel puțin 30 de ani.

·       Rețetă cu istorie: Rețeta trebuie să fi fost utilizată fără modificări semnificative timp de cel puțin 30 de ani.

·       Autenticitate și continuitate: Se garantează că produsul își păstrează compoziția originală și metoda de preparare.

·       Ingrediente și procese specifice: Certificarea interzice modificările în ingredientele și tehnologia utilizată pentru fabricare.

·       Protecție și recunoaștere oficială: Acordată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România.

·       Diferențiere pe piață: Asigură consumatorii că achiziționează un produs cu o tradiție gastronomică bine stabilită.

Exemple includ salam de Sibiu, pâine tradițională, zacuscă.

 


Alte certificări relevante în sectorul agricol și agroalimentar:

  • Certificarea ISO 22000: Este un standard internațional care stabilește cerințele pentru un sistem de management al siguranței alimentare. Asigură că produsele și serviciile agroalimentare sunt sigure pentru consumul uman, de la producție până la livrarea către consumator.

  • BRC Global Standards: Certificare utilizată în principal în sectorul siguranței alimentare, care stabilește standarde riguroase pentru manipularea produselor, etichetare, siguranță și trasabilitatea alimentelor.

  • Fair Trade: Certificare care garantează că produsele au fost produse în condiții de muncă corecte și că producătorii primesc un salariu echitabil pentru munca lor. Este orientată spre promovarea comerțului echitabil și sustenabil între producători și consumatori.

     


Certificările în sectorul agricol și agroalimentar, precum Ecologic, Global GAP, GRASP și IPS, sunt esențiale pentru îmbunătățirea practicilor agricole, garantarea unor produse mai sigure și mai respectuoase cu mediul, și promovarea unor condiții de muncă echitabile. Aceste certificări răspund unei cereri crescânde din partea consumatorilor pentru alimente sănătoase și etice, contribuind la un sistem alimentar mai sustenabil și responsabil. În plus, ele susțin protecția ecosistemelor și bunăstarea comunităților agricole, îmbunătățind siguranța alimentară globală și consolidând reziliența regiunilor producătoare. În concluzie, aceste certificări nu doar că asigură calitatea, dar și impulsionează o schimbare pozitivă în producția și consumul de alimente, beneficiind întreaga societate.